Tendinţele indentificate pe plan mondial în ceea ce priveşte evoluţia competitivităţii, demonstrează acutualitatea şi oportunitatea preocupărilor Comisiei Europene (în colaborare cu agenţii economici, asociaţiile industriale şi autorităţile publice naţionale) în scopul creşterii rolului şi importanţei acordate calităţii în industria europeană. Ele arată şi că este necesară o iniţiativă comunitară adectavă în sensul dezvoltării şi consolidării strategiilor pentru calitate în industria europeană.

De remarcat este că şi unele autorităţi publice au început deja să utilizeze instrumente ale calităţii în ebaborarea şi desfăşurarea politicilor lor, având ca obiectiv îmbunătăţirea continuă ca “răspuns” la schimbarea permanentă. Un asemenea instrument este de exemplu Benchmarking-ul constând în identificarea “celor mai bune practice” ale altor organizaţii şi compararea lor cu cele existente. Acesta poate fi utilizat atât exemplu pentru politicile guvernamentale (economice sau de altă natură), cât şi pentru procesele de management şi deciziile comerciale ale agenţilor economici privaţi.

 Calitatea prezent şi viitor

Pe parcursul anilor s-au petrecut mutaţii de la calitatea reactivă la calitatea proactivă. O organizaţie pentru managementul calităţii, trebuie, inevitabil, să ia în considerare oportunităţile proactive şi reactive. Fiecare organizaţie trebuie să se focalizeze pe aria corespunzătoare realizărilor şi tendinţelor tehnice, tehnologice şi economice, compatibilă cu nivelul cunoştiiţelor şi experienţa personalului său.

Astăzi, nivelul tehnic – tehnologic şi înţelegerea sistematică, cu cerinţele şi aşteptările clienţilor, nu sunt statice, ele sunt într-o continuă mişcare, care au devenit foarte accelerate în ultimul timp, mai ales în ţara noastră. Eforturile de a înţelege nevoile clienţilor, de a construi relaţii de parteneriat cu furnizorii, de a înţelege şi aplică noile tehnologii şi de a prevede nevoile şi aşteptările explicite şi implicite ale clienţilor, sunt o necesitate de primă urgenţă. Pentru ca o organizaţie să poată fi condusă şi să funcţioneze cu success este necesar ca aceasta să fie coordonată controlată într-un mod sistematic şi  transparent. Succesul poate rezulta din implementarea unui sistem de management, care este proiectat pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei luând în considerare  necesităţile tuturor părţilor interesate. Activitatea de management a unei organizaţii include managementul calităţii alături de alte discipline de management.

Sistemele de managementul calităţii pot ajuta organizaţiile la creşterea safisfacţiei clienţilor interni şi externi. Clienţii solicită produse cu caracteristici care să le satisfacă necesităţile şi aşteptările. Aceste necesităţi şi aşteptări sunt exprimate în specificaţiile produsului şi sunt menţionate prin termenul generic de cerinţe ale clientului. Cerinţele clientului pot fi specificate contractual de către client sau pot fi determinate de organizaţie însăşi. În oricare din cazuri clientul decide în ultimă instanţă acceptarea produsului. Deoarece necesităţile şi aşteptările clientului sunt într-o continuă schimbare şi datorită presiunii competiţiei şi progresului tehnic-tehnologic, organizaţiile sunt determinate să-şi îmbunătăţească continuu produsele şi procesele. Abordarea sistemului de management al calităţii încurajează organizaţiile să analizeze cerinţele clientului, să definească procesele care contribuie la realizarea unui produs acceptabil pentru client şi să ţină aceste procese sub control.

Un sistem de management al calităţii poate furniza un cadru pentru îmbunătăţirea continuă pentru a mări  probabilitatea de creştere a satisfacţiei clientului şi pentru creşterea satisfacţiei a altor părţi interesate. Acest sistem da încredere organizaţiei şi clienţilor săi că este capabilă să furnizeze produse care îndeplinesc în mod consecvent cerinţele. Sistemul de management al calităţii este acea parte a sistemului de management al organizaţiei direcţionat către obţinerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calităţii pentru satisfacerea necesităţilor, aşteptărilor şi cerinţelor părţilor interesate. Obiectivele calităţii sunt complementare altor obiective ale organizaţiei (dezvoltarea, finanţarea, profitabilitatea, mediu şi sănătatea şi securitatea ocupaţională).

Conceptul de calitate

În general termenul de calitate îi se pot atribuii mai multe înţelesuri în funcţie de contextul în care este utilizat (,,Qualitas” = ,,fel de a fi”).

Pe măsura creşterii şi diversificării cererii de produse, noţiunea de calitate a evoluat continuu, astfel încât la ora actuală, în condiţiile în care pentru controlul calităţii se utilizează calculatoare electronice, s-a ajuns la noi semnificţtii vorbindu-se despre calitate dirijată, calitate asigurată şi calitate totală. Definţia calităţii porneşte de la valoare de crediţare a produselor ca o totalitate a unor însuşiri care fac ca produsele respective să fie utile societăţii oamenilor şi să le difereţieze după necesitatea pe care o satisfac. În acest sens, calitatea este expresia gradului de utilitate socială a produselor, adică măsura în care satisfac nevoile pentru care au fost create deşi respectă restricţiile impuse de interesele generale ale societăţii privind eficienţa economică, protecţia socială şi proteţia mediului. Conform standardului ISO 9000:2006 calitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor unui produs, activitate, proces, organizaţie, persoană numită entitate, care conferă acestora aptitudinea de a satisface cerinţele exprimate sau implicite. Produsul privit în conformitate cu acest standard poate fi orice bun material rezultat în urma unui proces de fabricaţie sau orice bun imaterial care apare ca rezultat al unor activităţi cum ar fi: date statistice, informaţii, servicii bancare, servicii de sănătate, servicii poştale, învăţământ.

Calitatea poate prezenta unele aspecte speciale putând fi orientate astfel:

–  spre produs, unde calitatea înseamnă o caracteristică măsurabilă;

– poate fi orientată spre proces, când se are în vedere părerea producătorului, care spune că produsele de calitate sunt acelea care satisfac cerinţele din norme şi reglementări;

– poate fi orientată spre costuri, caz în care produsul este considerat de caltate dacă oferă anumite performanţe la un nivel acceptabil de preţ;

– spre utilizator, care este cea mai mult agreată şi reprezintă aptitudinea produsului de a fi utilizat în corespondenţă cu cerinţele beneficiarului.

Calitatea este considerată o sumă de însuşiri cu caracter dinamic, deoarece cerinţele progresului impun producţiei crearea şi realizarea permanentă a unor produse noi, moderne cu caracteristici şi performanţe superioare. Diversitatea şi îmbunătăţirea calităţii produselor implică promovarea unor activităţi unitare, pornind de la prospectarea pieţii şi continuând cu un ciclu economic complet în care se realizează produsele.